Educația nonformală și mediul digital

Comunitățile naradiene ascund poveștile nespuse ale unor profesori și elevi care încearcă din răsputeri să facă față unor provocări pentru care nu i-a pregătit nimeni, saltul către învățarea digitală fiind, fără îndoială, cea mai mare dintre ele.

Comunitățile naradiene sunt despre profesorii neștiuți pentru care motivația, umanitatea, empatia nu sunt doar vorbe goale, oferindu-le elevilor lor previzibilitate și stabilitate într-o lume care, în mod brutal, a devenit pentru mulți imprevizibilă și nesigură.

Comunitățile naradiene sunt despre acei copii care stau cuminți în autobuzul școlii, pe locul lor, cu hainele lor simple, adesea decolorate de la spălat, cu ghiozdanul vechi, purtat încă o generație acum mai greu….cu o tabletă.

Comunitățile naradiene sunt și despre profesori și elevi care se raportează altfel la educație, care visează să devină leaderi, pentru care a comunica eficient, a fi atent la cei din jur și a munci în echipă reprezintă singura cale de a performa.

Dilema momentului: se poate nonformal în mediul digital?

De ce ne place educația nonformală? Pentru că e cool, pentru că oamenii petrec mult timp împreună, pentru că se învață experiențial, pentru că fiecare individ este o poveste și o experiență în sine ce poate fi de folos celor cu care interacționează.

De ce ne mai place nonformalul? Simplu, pentru că nu se formalizează, dar în același timp respectă reguli de unitate militară, pentru că solicită, dar nu impune și nu obligă, pentru că încurajează lucrul în echipă, comunicarea autentică, empatia, bunătatea și echilibrul.

Dilema momentului: se poate nonformal în mediul digital?

Șerban Moldoveanu și echipa lui de tineri inimoși zice că da!

Cea mai importantă victorie datorată device-urilor ajunse săptămâna trecută de la Narada, în posesia inimoșilor de la Ciocănești, se traduce prin numărul mai mare de copii prezenți la fiecare oră.

Ba mai mult, dacă săptămâna trecută o oră din cele 2 alocate unui curs trecea rezolvând probleme tehnice, săptămâna aceasta copiii au reușit să stabilească singuri legătura online, iar programul de lucru a devenit o dulce rutină.

„Fiecare își știe locul. Părerile despre nonformal se rezumă adesea la un program, derulat mai cu seamă în vacanță, în care copiii se simt bine în compania unor adulți angajați, anume pentru a le crea contexte de divertisment. ”Eu nu mi-am propus să distrez copiii în vacanța de vară, deci, cu atât mai puțin îmi propun să-i distrez în mediul online!”, ține să precizeze ferm Șerban Moldoveanu, care crede foarte mult în responsabilitatea individuală care, la rândul ei, indiscutabil, duce la responsabilitatea de grup!

Responsabilizându-i cu organizarea cursurilor online si cu timekeeping-ul, Șerban  a reușit să le ofere o lecție asupra disciplinei lucrului de acasă. ”Să le creezi o rutină copiilor, un mediu funcțional și sigur, este exact ceea ce au nevoie în acest context de instabilitate și plin de neprevăzut.

Astfel, după stabilirea unui program de comun acord, cei care organizează acum ședințele pe Zoom și gestionează buna lor desfășurare sunt copiii. Ei nu sunt în afara procesului, sunt parte a procesului. Iau decizii, negociază, argumentează într-un firesc al lucrurilor care, culmea, pare prea firesc în contextul actual.

Activitățile nonformale se centrează pe fișe de lucru care sunt discutate apoi în videoconferințe, în grupuri de câte 5-6 elevi, și taskul săptămânii, ambițios de altfel, organizarea unui itinerariu complet pe o rază de 100 km și identificarea corectă a obiectivelor turistice utilizând Google Maps, a fost dus la sfârșit.

Poate că cel mai important detaliu din acest exercițiu de voiaj este lipsa metodei clasice de predare și “împuternicirea” elevilor ca profesori. Ei au primit autonomia organizării propriei excursii de o zi, iar ideile câștigătoare vor fi puse în practică la finalul distanțării sociale. Pe lângă cunoștințele de geografie acumulate, copiii au descoperit abilitățile lor organizatorice, luând în calcul factorii logistici de care depinde buna organizare a unei excursii. Și au învățat să negocieze, să argumenteze, să agreeze o rutină a comunicării care îi face să fie funcționali.

Modificările survenite din cauza pandemiei vor avea repercursiuni permanente asupra modului de comunicare elevi-profesor. Dacă înaintea comunicării online se pierdea mult timp în tranzit, iar grupurile de elevi erau formate din 3, maxim 4 membri, acum profesorul poate dubla numărul de elevi prezenți într-o grupă online, nefiind nevoit să mai țină cont de locația lor fizică.

Interacțiunea în persoană nu va fi eliminată, dar în cazurile în care aceasta nu este necesară, poate fi înlocuită de interacțiunea online. Și acesta e marele câștig – întâlnirea firească dintre tradițional și digital.

Și…așa…pas cu pas…se scrie povestea educației non formale de la Ciocănești. Cursurile digitale sunt expresia entuziasmului unor puști, interesul lor pentru învățare fiind dublat de noile gadgeturi primite de la Narada, dar și de dorul de comunitate.