Comunitățile naradiene ascund poveștile nespuse ale unor profesori și elevi care încearcă din răsputeri să facă față unor provocări pentru care nu i-a pregătit nimeni, saltul către învățarea digitală fiind, fără îndoială, cea mai mare dintre ele.
Comunitățile naradiene sunt despre profesorii neștiuți pentru care motivația, umanitatea, empatia nu sunt doar vorbe goale, oferindu-le elevilor lor previzibilitate și stabilitate într-o lume care, în mod brutal, a devenit pentru mulți imprevizibila si nesigură.
Comunitățile naradiene sunt despre acei copii care stau cuminți în autobuzul școlii, pe locul lor, cu hainele lor simple, adesea decolorate de la spălat, cu ghiozdanul vechi, purtat încă o generație acum mai greu….cu o tabletă.
Cu siguranță, trăim cu toții momente intense în această perioadă care a venit pe neașteptate și pentru care nu ne-a pregătit nimeni. E în firea noastră, a adulților, să ne plângem, să exprimăm temeri și, în cele din urmă, să căutăm soluții.
La capătul acestor temeri, perfect justificabile, profesorii au uneori surpriza de a-și găsi motivația de a merge mai departe chiar în elevii lor. Astfel, poveștile naradiene se scriu și cu elevi inimoși care au înțeles instinctiv că educația digitală poate fi o oportunitate și vor să fie parte a provocării.
Maria locuiește împreună cu familia ei în Prahova, localitatea Teșila și, chiar dacă îi e dor de școala școală, așa cum a numit-o ea, consideră, de la cei 10 ani ai săi, că tot ce se petrece acum, este o mare provocare. Este ca și când Universul a conspirat ca oamenii să se întoarcă înspre ei înșiși, să scormonească adânc, până la rădăcini și să scoată la suprafață lucruri care le dau sens existenței. ”Mă bucur că iau și eu parte la această provocare! Este ceva ce se derulează rapid, trebuie să înveți, să te adaptezi, să fii atent la tot ce este în jurul tău! Iar asta este, într-adevăr, provocator!”
Pe Maria, fetița cu ochii albaștri ca cerul pe care-l pictează pe foi, pietre și CD-uri nu poți să nu o îndrăgești instant. Are soi de energie debordantă, molipsitoare, energie cu care îți răspunde senin, ”nu am timp să mă plictisesc, îmi găsesc tot felul de activități creative”.Este o perioadă în care ea, la fel ca și colegii ei, are nevoie de reconectare cu școala, nevoia stringentă fiind de a-și construi împreună cu profesorii ei un normal educațional care să-i confere siguranță și stabilitate și în care să se simtă valorizată.
Maria este liderul de necontestat al clasei a III a A. ”Dacă nu știm ce înseamnă un cuvânt, este solicitată Maria. Dacă nici ea nu-l știe, atunci deschidem DEX on line”, ne lămurește profesoara ei, Ana Clara Grecu. Nu există copil care să nu-și dorească să–i fie prieten, iar fetița cu ochii albaștri știe că prietenia este un dar neprețuit, așa încât se întoarce către toți colegii ei pe care îi încurajează să se raporteze la această perioadă ca la o mare provocare.
Cel mai mic copil dintr-o familie de trei frați, își privește fratele mai mare ca pe un adevărat mentor, sprijinul lui și al părinților fiind motivația Mariei de a alege să vadă, așa cum a spus ea, partea bună a lucrurilor.”Petrec mult timp cu familia mea, sunt în contact cu școala și cu colegii mei prin intermediul platformelor on line, pot să fac multe activități care mă bucură! Carantina asta ne-a apropiat și mai mult unii de alții, și asta mă bucură nespus!”
Maria e îndrăgostită de nori și de apusuri de soare, iar curcubeul și-a făcut loc pe ușa dulapului din camera ei. Mediul digital cu care a luat contact în ultima vreme i-a stimulat creativitatea, astfel încât lucrează la un proiect personal, un perete care va fi tapetat în întregime cu CD-uri utilizate ca suport pentru desene desprinse din lumea ei plină de frumos. ”Îmi plac și umbrele, răsună vocea ei în telefon! Am desenat până acum în cărbune pentru că puteam să fac umbre!” Și, sub privirea albastră a Mariei, lumea alb-negru capătă culoare.
Tot în această perioadă, studiind diverse tutoriale, Maria a învățat să cânte la orgă singură. ”Nu am luat niciodată lecții de muzică! Tot internetul m-a ajutat! Știu acum să cânt multe piese, unele chiar grele!” Și așa se conturează normalitatea unui copil normal! ”Lumea digitală e plină de oportunități, poți afla foarte multe lucruri, îți poți descoperi pasiuni noi, așa cum am făcut eu cu desenele pe CD-uri și cu orga!”
1 Mesaj
Așa frumoasă este Maria și așa de mândri suntem să fie colega și prietena noastră! Ceea ce a uitat să spună despre ea este că vorbeste și engleză și un pic de spaniolă! 🙂
Vă mulțumim că le scrieți poveștile! Așa îi motivați pe ei, pe ceilalți colegi și pe noi să aducem umanitatea în educație!
Lasa un raspuns sau comentariu
Trebuie sa fii Intra in cont sau Inregistreaza cont nou pentru a posta un mesaj.