Mic erou: curajul învățat de copiii cadrelor didactice în timpul școlii online

Eva își face intrarea într-o încăpere în piruete energice de balet. În ființa ei mică, se dă o bătălie între o balerină grațioasă, un bufon adorabil și o exploratoare neconvențională. Însă cu oricare versiune a Evei veți sta de vorbă, vă veți lovi inevitabil de marea ei iubire pentru școală.

Personalitatea Evei de argint viu a fost totuși o combinație mai puțin fericită cu școala online. Fiind un copil foarte energic, i-a fost în mod deosebit dificil să își mențină atenția mai de mult de câteva minute consecutive. Concentrarea i-a fost provocată mai ales de sora mai mică fiindcă Eva făcea ore, în timp ce ea se juca, nefiind încă înscrisă la școală. Pentru a evita distragerile provocate de sora mai mică, Eva a decis să o implice în activitățile ei de elev și au început să învețe împreună. În timp ce Eva își făcea temele, sora ei a luat obiceiul de a se așeza lângă ea să deseneze sau să își defășoare joculețele și activitățile ei educative date de mamă pentru a o ține ocupată.

Efectele școlii online asupra copiilor cadrelor didactice

Cele două surori sunt copiii unei profesoare de geografie pentru învățământul gimnazial. Experiența acestor copii este cu atât mai relevantă de adus în discuția și în conștiința publică deoarece ei au suferit efectele pandemiei asupra educație din toate punctele de vedere. Cei 3 piloni afectați de școala online au fost: (1) elevii, (2) profesorii și (3) părinții. Viața Evei a fost complet zguduită de pandemie odată prin experimentarea școlii online ca elev și, a doua oară, prin faptul că a locuit cu un părinte-profesor. Pe de o parte este recunoscătoare că mama ei putea să îi explice atunci când nu înțelegea, însă pe de altă parte a pierdut și mai mult din atenția pe care o primea zilnic.

În familiile cadrelor didactice s-a dus o luptă pentru internet, pentru semnal, pentru dispozitive și pentru timp, acolo unde părinții predau în același timp în care copiii lor trebuiau să participe la rândul lor la ore. Eva a simțit că timpul petrecut acasă cu mama sa nu mai este acum doar timpul său, că împarte atenția ei cu alți zeci de elevi. În mod miraculos, această perioadă nu a făcut decât să accentueze respectul Evei față de profesorii, de acasă și de la școală, care au inspirat-o să devină cel mai curajos mic erou din câți au existat.

Eva: Mama este modelul meu în viață fiindcă prin ea și prin doamna învățătoare am văzut un curaj anul acesta pe care mi-aș dori să îl am atunci când voi fi mare.

Eva este de asemenea obișnuită să comunice foarte mult la școală și este extrem de perseverentă atunci când vrea să își exprime o anumită opinie. Însă a fost imposibil pentru doamna învățătoare (și pentru orice cadru didactic în această perioadă) să acorde aceeași atenție personalizată fiecărui elev în parte. Drept consecință, sentimentul de izolare și de confuzie a crescut pentru Eva, dar a devenit și o motivație pentru ea de a performa mai bine decât niciodată atunci când se va întoarce la școală.

Din acest motiv, redeschiderea școlilor a readus printre noi o Eva încă înarmată cu o energie caracteristică, exuberantă. Motivațiile ei sunt simple: să învețe pentru deveni cineva în viață, să recupereze noțiunile pierdute în timpul școlii online pentru a redeveni acea elevă sigură pe sine și pe cunoștințele sale și să îi insufle surorii ei aceeași iubire pentru școală.