Lucia Gurbanescu, payroll partner Crowe Romania: „ Implicarea noastra in educatie este similara notiunii de profit reinvestit. Dam inapoi o parte din valoarea pe care noi am castigat-o de-a lungul timpului”

1. Ați putea face o paralelă între școala din vremea dumneavoastră și școala de azi? (între sistemul educațional de atunci și cel de azi).

Chiar dacă am informații despre școala de azi doar în mod indirect, din cele auzite de la colegii care au copii de școală, din presă, sau din diverse alte surse de informare, voi încerca totuși să fac o paralelă între cele două.

O diferență majoră cred că este importanța acordată cadrelor didactice, mult scăzută în prezent față de trecut. Prea puțini tineri absolvenți își mai doresc să urmeze această carieră, iar lucrul acesta afectează în mod negativ nivelul educației. Dacă profesorii nu sunt bine pregătiți, pasionați, motivați și deschiși la nou, este imposibil să avem un sistem educațional de calitate.

O altă diferență, de această dată în favoarea prezentului, ar putea fi accesul facil la informație. Pe vremea mea, în afara manualelor și a cărților din biblioteca proprie sau publică, nu prea aveam de unde să ne culegem informațiile. Acum, din fericire, aproape oricine are acces online la foarte multe informații care pot îmbunătăți experiența elevilor și a profesorilor.

Rămâne însă extrem de important rolul educatorilor, acela de a-i îndruma pe elevi în a discerne care informație este utilă și corectă. Totodată, ei trebuie să armonizeze modul în care folosesc aceste noutăți în procesul de predare.

2. Ce oportunități v-au lipsit din procesul de educație?

Lipsa interacțiunii, majoritatea orelor de curs se desfășurau sub formă de monolog al profesorului care preda lecția, iar atunci când exista un dialog, acesta însemna aproape exclusiv ca elevii să răspundă la întrebările profesorului.

Nu au existau dezbateri, schimb de opinii, iar noi, ca elevi, nu am fost încurajați să punem sau să ne punem întrebări.

3. Și care au fost cele mai mari beneficii?

Cu siguranță am plecat din școală cu un bagaj important de cunoștințe generale, bine însușite, care mi-au fost de mare ajutor atât pe plan profesional, cât și personal.

4. Cum vedeți viitorul României din punct de vedere educațional?

Cred sincer că sistemul educațional din România este în punctul în care încă se mai poate reafirma printre sistemele performante din Europa. Mi-aș dori ca tehnologia să devină parte integrantă a acestuia, pentru a susține dezvoltarea gândirii complexe și practice în rândul elevilor.

Un alt aspect de impact consider că ar putea fi transformarea cadrelor didactice în lideri.

Mai mult decât în orice alt domeniu, în învățământ este nevoie de lideri care să-i inspire pe elevi și studenți.

5. În ce moment și după ce criterii v-ați ales meseria ?

Meseria aleasă a fost pentru mine un fel de moștenire de familie. Am crescut având-o ca model pe mama și ulterior pe sora mai mare, motiv pentru care am ales contabilitatea.

Deși îmi place foarte mult domeniul în care profesez de peste 20 de ani și care mi-a adus multe satisfacții, privind în urmă, mi-aș fi dorit totuși să fi avut la vremea aceea oportunitatea să aflu mai multe și despre alte meserii, să am o vedere de ansamblu asupra tuturor opțiunilor și să fiu îndrumată conform cu abilitățile mele.

Asta cred că lipsește și astăzi din sistemul nostru educațional, ghidarea în carieră a elevilor, inclusiv în baza abilităților personale. Poate și din acest motiv, foarte mulți tineri ajung să aleagă meserii care nu li se potrivesc, în care nu pot performa și care nu le aduc satisfacție.

6. Care ar fi mesajul pe care l-ați transmite unui copil care azi visează să vă calce pe urme?

În primul rând să fie conștiincios și dedicat pasiunii lui. În al doilea rând, să își cultive constant curiozitatea, deoarece domeniul financiar – contabil este unul foarte dinamic și plin de provocări.

Și, nu în ultimul rând, să facă stagii de practică, pentru a se asigura astfel că i se potrivește meseria aleasă.

7. De ce Narada? Cu care dintre valorile noastre ați simțit că rezonați?

Cel mai mult ne-a atras faptul că preocuparea voastră principală este educația și accesul la educație al tuturor elevilor. Pentru că educația în general este vitală, dar mai ales educația adaptată la secolul în care trăim, al tehnologiei și digitalizării.

Viitorul nostru al tuturor, atât ca societate civilă, cât și ca mediu de afaceri, depinde de copiii și tinerii care sunt beneficiari ai sistemului educațional.

8. De ce credeți că e nevoie de fiecare dintre noi pentru a ne implica în educație?

Din punctul meu de vedere, odată cu maturitatea vine și responsabilitatea de a-i educa pe cei din jur, mai ales în cazul copiilor. De exemplu, adulți fiind, ne putem implica în educație acolo unde lucrăm, unde avem colegi la început de carieră, iar ei pot și trebuie să beneficieze de cunoștințele și experiența noastră.

În ceea ce privește companiile, acestea au responsabilitatea să se implice în educație pentru a susține o dezvoltare sănătoasă a societății.

Știu că, într-o lume ideală, educația este complet asigurată de stat, la toate nivelurile, însă suntem departe de a trăi într-o lume perfectă, așa că trebuie să ne implicăm și să susținem sistemul educațional.

9. Un calcul contabilicesc la final: care va fi profitul nostru, ca națiune, dacă azi ne implicăm în educație?

Voi folosi o altă noțiune din contabilitate pentru a răspunde la această întrebare. Implicarea noastră în educație este similară noțiunii de profit reinvestit.

Dăm înapoi o parte din valoarea pe care noi am câștigat-o de-a lungul timpului, fie ea experiență profesională, cunoștințe generale, contribuții materiale sau financiare, pentru a investi în copii și tineri. Trebuie să fim conștienți că ei ne vor asigura tuturor un viitor mai bun dacă vor beneficia de o educație sănătoasă.