Școala gimnazială nr 2 din Buftea este probabil una dintre instituțiile de top atunci când vine vorba de educație. Rata de promovabilitate de aproape 90% la evaluarea națională confirmă acest lucru, în ciuda faptului că în școală învață peste 800 de elevi provenind din toate mediile sociale. Sunt atât copii din familii stabile economic, cu părinți care se implică în educația lor și îi susțin atât pe traseul academic, cât și în activitățile extra curiculare, cât și copii proveniți din familii vulnerabile financiar și social, din familii monoparentale, familii numeroase sau familii destrămate de nevoia de lucra și a câștiga mai bine în străinătate. Există și o mică comunitate romă, însă nedeclarată, probabil din cauza temei de excluziune care, din păcate, ne definește ca nație.

Adelina Enache, o învățătoare ce vrea să predea în cea mai frumoasă școală

Adelina Enache este învățătoare la clasa I și zi de zi se trezește de dimineață pentru că trebuie să facă naveta din localitatea învecinată, uneori numai și din dorința de a auzi în cor glasuri vesele și cristaline de copii care îi urează „bună dimineața”.

Lucrează în școală de numai 3 ani, însă din prima clipă s-a integrat în comunitate și împreună cu colegii s-a mobilizat pentru a aduce cât mai multe lucruri bune și frumoase în școală.

Împreună cu colegii din școală a mobilizat părinții, profesorii și chiar autoritățile locale și vara trecută, prin fondurile strânse în asociația de părinți, a reușit să renoveze școala. S-au schimbat băile, s-au reparat pereții, s-au zugrăvit clasele, iar când nu au mai fost bani de forță de muncă, Adelina Enache și colegii ei și-au pus hainele de scandal și au renovat holurile.

„Acum arată foarte frumos școala noastră și suntem mândri de ea”, spune învățătoarea. Dar asta nu a fost suficient. Inspirată de alte cazuri de la alte școli din țară, a înscris o alertă pe HartaEdu pentru amenajarea curții școlii și transformarea ei într-un spațiu de învățare în aer liber și loc ideal pentru serbări, spectacole de teatru și alte activități ce adună un public numeros.

Donează aici

La târgurile „Împreună pentru școala noastră”, tot Adelina Enache a înscris școala din dorința de a schimba toate corpurile de iluminat, ultimele care mai aruncă o pată a vechimii și nepăsării în școala de la Buftea.

„Acum avem neoane, vechi, cu lumină slabă și nefuncționale multe dintre ele”.

Adelina Enache este un exemplu de cadru didactic, un om extrem de dedicat și pasionat de ceea ce face, iart asta se vede. O putem susține, o putem încuraja și o putem menționa ori de câte ori vrem să amintim cum se face treaba bună. Și putem dona pentru școala din Buftea, astfel încât să intre în cursa celor mai agile școli atunci când vine vorba de numărul de susținători.

Din dragoste pentru educație…

Iar dacă încă nu sunteți convinși, Adelina Enache mai are un as în mânecă: propria poveste ce ne face pielea de găină auzind-o.

Vine de pe lângă Târgoviște și toată copilăria a fost o fetiță extrem de ambițioasă, cu visuri mai mari decât Casa Poporului.

Știa că are toate atuurile pentru a reuși în viață. Tatăl său a fost mecanic auto, însă, la un moment dat, în urma unui accident și-a pierdut degetele de la mâna stângă. A fost nevoit să se retragă din activitate, însă dedicarea sa pentru meserie l-a urmărit pe mai departe deoarece a continuat să lucreze în particular, nefăcând față solicitărilor primite.

Mama sa este magazioner la un spital din zonă și dacă tatăl i-a transmis pasiunea pentru profesie, ea i-a transmis Adelinei inteligența și dorința de a reuși.

Când a venit vremea alegerii liceului, de gura mamei a ales liceul pedagogic, unul dintre motive fiind acela că era aproape de casă.

„Dar eu nu voiam să mă fac învățătoare. Nu-mi plăcea și nu mă vedeam la catedră. Eu mă visam într-o multinațională, câștigând un salariu mare, făcând reclame și lucrând în departamentul de comunicare al unei mari companii” a terminat liceul și în continuare se gândea cum să ajungă la o multinațională. Atunci, profesoara ei de pedagogie, la ultima oră de dirigenție i-a spus așa: „Uită-te bine în ochii mei și încearcă să-ți amintești mereu vorbele mele: tu dacă nu mergi în învățământ, învățământul va pierde un om extraordinar de valoros. Și nu o spun pentru că-mi ești dragă, că nu am de ce, nu ai fost o elevă de zece pe linie”.

Donează aici

Aceste vorbe i-au resetat cumva tot ceea ce-și imaginase până atunci și cu chiu cu vai s-a convins singură că trebuie să încerce.

După primul an la catedră a realizat că acela e drumul ei și nu s-ar vedea vreodată făcând altceva.

Iar meseria i-a adus și iubirea vieții sale.

Adelina Enache s-a titularizat la Crevedia și în scurt timp, în cancelarie l-a întâlnit pe cel ce avea să-i devină soț. Era profesor de istorie și geografie la școală și împreună au realizat că au foarte multe lucruri în comun. Azi au o casă în Crevedia și doi băieți minunați. Iar cât privește partea profesională, fiecare este extrem de dedicat meseriei sale și fiecare dintre ei încearcă să depună orice efort pentru copii, atât pentru ai lor, cât mai ales pentru cele câteva sute de elevi ce le spun zilnic, cu glas vesel și cristalin „bună dimineața”.