Să dăm căldură copiilor: Apel la generozitate pentru școala din Seaca de Pădure

Despre Seaca de Pădure se spune că este una dintre cele mai secetoase localități din zona Craiovei, de unde și denumirea. 

Oamenii de aici spun că vara e secetă de nu crește nimic, iar iarna bate crivățul, ceea ce înseamnă că nu e neapărat locul în care ai vrea să trăiești. Cu toate acestea, satul are în jur de 800 de locuitori, însă majoritatea sunt bătrâni și defavorizați.

La școala din Seaca de Pădure învață numai 60 de elevi, de la grădiniță și până la clasa a VIII-a, copii care teoretic au șanse egale cu cei de la oraș. Practic, s-au născut în locul nepotrivit și șansele lor spre un viitor mai bun sunt mult diminuate.

Părinții lor sunt agricultori, nu pun neapărat accent pe educație, nu pot să-i ajute la teme și nu au resursele cu care să-i susțină pentru a învăța. Iar rezultatele sunt pe măsură.

Ca să nu mai vorbim și de faptul că sunt multe probleme în școală. Până anul trecut toaletele erau în fundul curții, iar încălzirea cu lemne ridică multe probleme în fiecare iarnă.

Ramona Ignat, directoarea ce se luptă cu morile de vânt pentru elevii săi

Zi de zi, Ramona Ignat și ceilalți profesori ai școlii din Seaca de Pădure fac naveta ca să ajungă la școală. Vin de la Craiova, de la aproximativ 40 de kilometri distanță, iar singurul mijloc de transport în comun e un microbuz care trece pe aici de două ori pe zi.

„Îmi e dragă comunitatea și nu aș mai putea pleca de aici. Când am terminat școala, am vrut și eu un post în oraș, dar nu era, așa că am acceptat să mă titularizez la țară. Acum nu-mi pare rău pentru că aș da oricând betoanele de la oraș pe natura de la țară”, povestește Ramona Ignat care, de doi ani e director al școlii. Și oricât de frumoasă ar fi natura, frustrarea neputinței de a face cât mai multe lucruri pentru elevii ei o chinuie zi de zi.

De aceea se luptă, se zbate să facă lucrurile să se întâmple, chiar dacă de multe ori pare că se lovește de un perete de piatră. Multă vreme corpurile sanitare ale școlii erau în curte, insalubre și deopotriva demnității umane. Iarna conductele de apă înghețau și de aici ne putem imagina mai departe. Din fericire, primăria a alocat fonduri și anul acesta se va rezolva problema toaletelor, însă rămân multe altele. Principala problemă, încălzirea.

Școala în care sobele sunt lipite și desfundate an de an

„Sobele sunt foarte vechi și multe dintre ele nu merg. E nevoie urgent să fie înlocuite”, spune directoarea școlii din Seaca de Pădure.

Când sunt geruri, și așa cum spuneam adesea se întâmplă asta iarna, copiii stau cu hainele pe ei și cu mănuși în mâini. Nu e o școală mare, sunt doar șapte încăperi cu tot cu laboratorul de informatică, secretariatul și cancelaria, însă holurile rămân neîncălzite, iar faptul că multe sobe nu funcționează face ca în toată școala temperatura să fie ușor amorțită.

„O să le desfundăm, o să le lipim acolo unde e nevoie și sperăm să trecem și iarna asta. Dar până când?”, se întreabă Ramona Ignat. 

De când este directoare a încercat să facă cât de mult a putut pentru comunitate, drept dovadă că a consolidat colaborări cu tot felul de fundații, cea mai importantă dintre ele având ca rezultat o masă caldă pentru elevi, pentru prevenția abandonului școlar.

Nefiind gaze în localitate, o centrală pe lemne sau niște sobe noi reprezintă singura soluție, prin urmare, haideți să facem un bine. Să ne unim pentru a le oferi acestor copii șansa la demnitate, siguranță și o educație de calitate.