Mădălin are 13 ani, iar Iulian 11. Ambii sunt membri ai clubul sportiv Libertatea Sălcioara și activează la echipa de juniori. Joacă fotbal încă de pe vremea în care abia învățau să meargă în picioare, fiind cuprinși de microbul acestui sport transmis de tatăl lor, el însuși jucător al echipei de seniori din sat.
Până la vârsta asta au umplut deja casa de medalii, cupe și trofee primite la meciurile jucate, iar viitorul lor pare să aibă forma unul balon alb cu romburi negre.
Sunt conștienți că au mult de muncit pentru asta, că trebuie să fie serioși, dedicați, să se antreneze din greu indiferent de vremea de afară sau de jocurile la care ar vrea să participe împreună cu colegii lor. Ei sunt dispuși să depună toate eforturile pentru că pasiunea e mai presus de orice, însă, viitorul lor pare că nu stă neapărat în mâinile lor, ci ale sorții care decide dacă sunt sau nu bani pentru cheltuielile din casă.
Mădălin și Iulian, printre cei mai buni elevi din clasă
Atât Mădălin, cât și Iulian au învățat o lecție dură, dar extrem de valoroasă de la părinții lor: „trebuie să învețe ca să ajungă cineva, să fie educați ca să ajungă bine, nu să fie chinuiți cum am fost noi”, spune mama. „Asta e singura mea pretenție. Și pentru asta sunt în stare de orice, sunt în stare să mă duc să muncesc cu ziua la sapă, numai să-i văd învățați”.
Mama lor a făcut doar opt clase pentru că „așa e la țară și așa erau vremurile pe atunci. Eu am crescut fără mamă de la vârsta de doi ani și nu a avut cine să mă îndrume. Nu a avut ncii cine să mă țină la școală, că nu erau posibilități. Dar noi ne-am descurcat, mai cu sapa, mai cu coasa, am făcut treabă și am răzbit. Dar asta e o viață chinuită și nu o vreau pentru ei”.
Iar cei doi băieți au înțeles exact ce au de făcut, motiv pentru care au terminat printre primii din clasa lor. „Învață aproape toată ziua. Când îi cauți, îi găsești învățând”. Și se descurcă singuri, fără niciun ajutor din partea părinților care lucrează zi lumină să le asigure strictul necesar.
Mama lucrează la București la o firmă de curierat și a ales un program de noapte ca să poată sta cu ei ziua. „Plec la 1 noaptea la serviciu și mă întorc a doua zi la 1 ziua. Taică-su lucrează în construcții, pe unde găsește. Nu are un loc stabil și de aceea iarna nu prea are de lucru”. Atât cât câștigă e puținul lor din care trăiesc și încearcă să se descurce să le ia copiilor rechizite, ghiozdane, haine și cele trebuincioase pentru școală.
Nu le mai rămâne și de fotbal.
„Ar putea merge la un club mare de fotbal din București că sunt buni, foarte buni, dar nu ne permitem o așa cheltuială”.
Mădălin și Iulian au toate șansele să fie viitoarele vedete ale naționalei Românei într-o bună zi, dar pentru asta e nevoie de noi acum, în prezent, să-i susținem să ajungă mari.
Lasa un raspuns sau comentariu
Trebuie sa fii Intra in cont sau Inregistreaza cont nou pentru a posta un mesaj.